Săptămâna trecută am pregătit pentru tine o analiză detaliată despre ce (şi de ce) s-a ȋntâmplat cu băncile din SUA şi ṭi-am spus şi părerea mea despre ce urmează, acea răscruce de drumuri ȋn faṭa căreia ajungem, pe plan mondial dar şi ȋn România.
Totuşi, am primit foarte multe mesaje cu aceeaşi ȋntrebare: “Ok, ȋnṭeleg ce s-a ȋntâmplat ȋn SUA şi ȋn Elveṭia, ȋnsă cum mă afectează asta pe mine?”
O ȋntrebare pertinentă, pe care te invit să o discutăm astăzi ȋmpreună!
Hai să verificăm ce înseamnă toate acestea pentru tine, pentru mine, pentru noi toți
1. (În final!) noṭiunea de risc va intra ȋn viaṭa şi ȋn mintea investitorilor din ultima generaṭie
M-am săturat să aud / citesc o grămadă de habarnişti aroganṭi care, pe de-o parte nu pot ȋnṭelege diferenṭa dintre o investiṭie, spre exemplu ȋn acṭiuni şi o investiṭie ȋn obligaṭiuni, şi pe de altă parte au impresia că totul va creşte ȋntotdeauna… “uită-te la indicii acṭiunilor din ultimii 100 de ani” etc.
Nu toate investiṭiile au acelaşi grad de risc şi, de aceea, nu pot fi comparate! Ţi-am explicat asta ȋn detaliu şi aici, acum 2 luni! Fiecare investiṭie include şi un risc! Să nu uiṭi de asta!
Nu te lăsa păcălit! Puṭin contează ce zice fiecare băgător de seamă / irelevant care se ocupă cu investiṭiile din 2009 ȋncoace şi are impresia că “vom avea mereu vară”. Mai există şi “iarnă” ȋn investiṭii.
2. Da, uite că ȋṭi poṭi pierde banii investind ȋn acṭiuni!
Am auzit de oameni care au investit chiar ȋn acṭiunile de SVB “pentru că este sigură şi are banii startup-urilor = nu va avea probleme vreodată”. Astăzi, probabil ei şi-au pierdut tot capitalul lor investit… la fel se ȋntâmplă şi cu multe alte acṭiuni ȋn ultimele 12 luni (scăderi de 50 – 90%), cu platforme crypto etc. (Aproape la fel s-a ȋntâmplat şi cu acṭiunile lui Credit Suisse, cine ar fi crezut?)
Este dreptul tău să investeşti ȋn ce vrei tu. Însă, te rog să ṭii cont că, investind ȋn acṭiuni, ETFs, crypto şi orice altă idee ṭi-a venit ȋn cap, ȋn paralel cu investiṭia mai faci şi altceva: Îṭi alegi gradul de risc la care vrei să te expui şi setezi targetul tău pentru profitul aşteptat. Cu cât creşte gradul de risc, cu atât creşte şi profitul aşteptat (dar cu atât creşte şi riscul de a pierde mai mult sau tot…)
3. Mereu să ṭii cont de lichidităṭi şi de nevoia de a te pregăti pentru ceva neprevăzut…
Oferind consultanṭă mai multor oameni pentru afacerile sau investiṭiile lor, ȋi ȋntreb des dacă au o poliṭă de asigurare de sănătate. Majoritatea nu numai că nu are, dar nici nu ȋnṭelege motivul ȋntrebării, având impresia că vreau să le vând poliṭe…
Dar argumentul meu este unul singur şi simplu: Dacă ne permitem, este important să plătim o poliṭă care o să ne ofere şansa de a avea acces la o sumă mare de bani, ȋn caz de nevoie. Dacă mâine vei fi nevoit să faci rost de 30.000 – 100.000 de Euro pentru o problemă gravă de sănătate a cuiva din familie, e bine să nu fii silit să renunṭi la averea ta, ci să poṭi accesa poliṭa de asigurare.
La fel trebuie să ne gândim şi când investim ȋntr-o proprietate: Cât de lichidă este ea? Dacă vreau să o vând, cât de repede ȋmi recuperez banii?
– “Ilia, ce treabă au toate astea cu băncile din SUA?”
Au treabă, sunt legate chiar! Toate cele 3 bănci din SUA au rămas fără bani după retragerile masive şi investiṭiile “greşite” (corecte pe vremuri, probabil). Tu şi cu mine ne gândim “uite, Doamne, miliarde de dolari acolo, faci orice vrei, conduci liniştit”. Dar adevărul este fix invers. Nu au gestionat bine situaṭia, au crescut dobânzile, lumea şi-a retras depozitele şi au rămas neacoperite…
Lichiditatea este un cuvând “cheie” pentru bunăstarea noastră financiară ȋn perioada care urmează! E bine să nu ne blocăm financiar, “având avere dar nu şi bani disponibili acum”.
4. Cei care numesc / promovează acṭiuni specifice şi crypto pentru investiṭii, de obicei nu ştiu ce spun / au agenda ascunsă
Jim Cramer este un analist mega cunoscut ȋn SUA, cu emisiunea sa TV pe postul CNBC. Domnul acesta iar a fost prins propunând investiṭii aiurea… (nu e prima dată). În luna februarie a propus investitorilor să investească ȋn banca SVB (cea care acum este ȋn faliment), spunând că este o investiṭie “foarte bună”.
Una este atunci când cineva ȋṭi sugerează un sector sau ceva ȋn general, şi cu totul altceva când cineva ȋṭi sugerează o anumită acṭiune sau o criptomonedă sau nu ştiu ce. De obicei, omul respectiv ori nu ştie ce spune, ori are o agendă ascunsă.
Spre exemplu, nu ȋṭi spun că ştiu vreun caz, ȋnsă nu mi se pare greu ca “un guru” să cumpere o criptomonedă şi după să spună urmăritorilor săi “cumpăraṭi asta! Masiv!”
Mare atenṭie la sugestii de acṭiuni şi criptomonede, când cineva vă dă numele lor…
5. Dacă nici măcar coloşii nu pot realiza ce bancă / firmă are probleme şi când va exploda, singura noastră protecṭie este să investim diversificat
O ştii pe KPMG? O firmă mare şi 100% respectabilă. Uite că anul acesta a zis că SVB şi Signature Bank au fost “sănătoase financiar” ca bănci. Acelaşi lucru s-a ȋntâmplat aproape cu toate firmele mari de audit, nimeni nu e perfect ȋn lumea aceasta. Chiar şi Bear Sterns sau Lehman Brothers (acum 15 – 16 ani) au avut note excelente ca instituṭii, un pic ȋnainte să prăbuşească.
De aceea, gândeşte-te că poate este mai bine să ȋṭi diversifici portofoliul de investiṭii, să nu fii foarte agresiv cu o investiṭie anume (mai ales dacă este una cu grad de risc ridicat).
De acum ȋncolo, nu este bine să urmăreşti doar “să dai lovitura” (ca să te simṭi tare cu asta), ci să ȋṭi păstrezi capitalul ȋnainte de toate.
6. “Investiṭia cea mai bună se face când sângele este pe stradă” zic cei care de obicei habar nu au despre ce vorbesc. Care dintre ei a investit ȋn băncile americane când acṭiunile lor au scăzut temporar? (Aproape nimeni)
Când habarniştii vor să se laude, au nişte citate pe care le ştiu pederost. Unul dintre ele este că “investiṭia cea mai bună se face când sângele este pe stradă”. Ai auzit şi tu diverşi oameni care spun asta. De spus este frumos şi poate impresiona pe cineva care nu cunoaşte…
Dar faptual, a investit vreunul dintre ei ȋn acṭiunile băncilor americane, când au scăzut temporar acum ceva zile ȋn urmă, când “sângele a fost pe stradă”? Nu prea…
A investit vreunul dintre ei ȋn Ucraina unde, odată cu războiul din februarie 2022 există cu adevărat “sânge pe stradă”? Nu, bineinṭeles…
De aceea, să nu crezi papagalii care ȋncearcă să te intimideze şi să ȋṭi spună că ei ştiu “momentul cel mai bun” ca să investească ȋn ceva. Probabil nu ştiu mare lucru. Dacă piaṭa creşte, creşte şi portofoliul lor. Dacă piaṭa scade, “a fost o conspiraṭie mondială”.
De aceea, ȋṭi sugerez să ȋncerci să te concentrezi pe strategia TA, ȋncercând să investeşti ȋn ce consideri tu “o bună valoare”. Nu să cauṭi lucruri inexistente…
7. Este bună povestea cu responsabilitatea firmelor, ESG etc. Însă nu le salvează dacă sunt conduse prost… nici nu este acesta rolul lor principal
Cu toṭii suntem de acord că firmele trebuie să respecte criteriile ESG, să aibă rasponsabilitate socială, să protejeze mediul incojurător cât pot de mult, să promoveze egalitatea şanselor, să spună nu rasismului etc. Însă, nu este suficient! Dacă o firmă face toate acestea, nu ȋnseamnă că va rămane ȋn picioare pe termen lung!
SVB a avut investiṭii majore ȋn subiectul egalităṭii şi nu numai, a fost o bancă “exemplară” ȋn indicele ESG. Dar nu prea a fost condusă bine şi a ajuns la faliment = nimeni nu a salvat-o pentru că “a avut iniṭiative frumoase”. Rolul principal al firmelor este să producă valoare, cu respectarea regulilor ESG. Dar să producă valoare, nu doar să anunṭe acṭiuni frumoase!
Dacă o firmă nu este condusă bine şi nu produce valoare, mai devreme sau mai târziu va ajunge ȋn dificultăṭi maxime, chiar dacă a avut “intenṭia de a schimba lumea” (pentru a schimba lumea, trebuie ȋnainte de toate să exişti tu ȋnsuṭi…)
Criteriile de investiṭii ar fi bine să nu uite aspectul acesta, cum s-a dovedit cu SVB şi nu numai…
8. Când au falimentat platformele crypto, deponenṭii / investitorii şi-au pierdut banii lor. Când au falimentat băncile americane, nu a pierdut nimeni nimic. Înṭelegi mesajul?
Anul 2022 a fost marcat de o avalanşă de falimente a diverselor platfoarme de criptomonede, cea mai cunoscută fiind FTX. Atunci, statul nu a intervenit, s-a instalat un administrator judiciar pentru a salva ce se poate salva şi din câte ȋnteleg eu, nu se va salva mare lucru…
În schimb, când au dat faliment cele 3 bănci americane, guvernul american, prin instituṭiile sale, a garantat imediat toate depozitele.
Înṭelegi mesajul? În lumea crypto vei fi singur. În sistemul bancar tradiṭional vei fi protejat. Asta ȋṭi spune acṭiunea guvernului american, cam la fel a acṭionat şi Banca Centrală Elveṭiană cu Credit Suisse.
Mulṭi fani crypto au zis ȋn ultima perioadă că, falimentul băncilor este o dovadă că şi ȋn sistemul bancar există riscuri. Da, au dreptate, nimeni nu a negat asta! Totuşi, ȋn sectorul acesta, protecṭia nu are nicio legătură cu non-protecṭia din lumea şi investiṭiile crypto.
(De aceea, experṭii sectorului mi-au zis că, cea mai bună metodă de stocare a criptomonedelor este stocarea fizică, pe un stick USB / hardware, şi nu online).
9. De ce niciun analist crypto nu a prevăzut creşterea lor fulminantă după falimentul băncilor americane? (pentru că toṭi ştiu să comenteze după, nu ȋnainte)
După falimentul băncilor americane, sectorul crypto a crescut foarte mult şi foarte repede. Unii spun că asta este dovada că sectorul are potenṭial, alṭii spun / prezintă dovezi că poate lucrurile nu sunt atât de roz.
Însă, există ceva sigur: NICIUN “expert crypto” nu a prevăzut creşterea aceasta mare şi rapidă! Ştii de ce? Pentru că ei ştiu să comenteze după, nu să prevadă ȋnainte, cum fac analiştii altor sectoare. Pentru că habar nu au dacă o criptomonedă va mai creşte sau nu, de obicei speculează bazându-se pe sentimentele şi dorinṭele lor, sau pe placul fanilor săi!
Rămân ȋn continuare sceptic ȋn faṭa sectorului iar creşterea “neprevăzută” de niciun expert la nivel mondial, mă face să fiu şi mai mult “Toma necredinciosul”.
10. Se va pierde ȋncrederea ȋn băncile / platformele / instituṭiile mai mici?
Dacă ai bani şi vrei să ȋi depui la bancă, ce bancă vei alege? Pe cea mare sau pe cea mică? În SUA, depozitele din toate băncile au fost protejate, oricum garanṭia depozitelor (pană la o sumă) este valabilă indiferent de bancă, şi ȋn România. Dar deja citim că băncile mari şi “sistemice” din SUA ȋncep să primească mai multe depozite, chiar dacă “temporar Statul American va garanta toate depozitele”.
(Personal, nu imi doresc să ajungem la ziua ȋn care vom testa cine garantează, cu câṭi bani garantează şi unde sunt banii aceştia ȋn caz de nevoie).
De acum ȋncolo, dacă o firmă are bani, administratorul său va avea grijă să nu fie prins cu banii firmei ȋntr-o bancă mică, despre care nu ştie dacă mâine va mai funcṭiona (da, asta ne-a ȋnvăṭat incidentul cu prăbuşirea SVB, că ȋn 2 zile o bancă ȋntreagă a dispărut).
Dacă nu ai deja depozitele tale ȋmpărṭite ȋn mai multe bănci, este momentul să faci asta. Dacă ai luat măsura aceasta, am impresia că vei prioritiza băncile mai mari, care “par” mai solide şi sunt “too big to fail” cum spunem şi noi ȋn oraşul meu natal, Katerini, Grecia (prea mari ca să fie lăsate să se prăbuşească).
Acelaşi lucru va fi valabil şi pentru platformele crypto şi pentru restul economiei. Din păcate pentru cei mici, cei mai mari vor avea un avantaj psihologic, cel puṭin pentru următorii 2 – 3 ani.
11. Salvarea Credit Suisse ne-a ȋnvăṭat: Obligaṭiunile nu mai sunt “mai puṭin riscante decât acṭiunile”
În ultimii 10 ani am ȋnvăṭat o regulă care “va fi aplicată ȋn caz că o bancă are nevoie să fie salvată”:
- Primii plătesc acṭionarii săi
- Dacă mai trebuie, după, plătesc deṭinătorii săi de obligaṭiuni
- Dacă mai trebuie, după, plătesc şi deponenṭii săi de depozite, pentru sumele “neprotejate”
Dar Credit Suisse a fost salvată urmărind un alt model:
- Acṭionarii au pierdut o mare parte din valoarea investiṭiei (dar nu tot)
- Deṭinătorii de obligaṭiuni riscante tip AT1 au pierdut toată suma investită! 17,5 de miliarde de Euro au fost pierduṭi peste noapte pentru ei…
Asta este o schimbare de paradigmă şi a regulilor, un “precedent” care s-a creat şi pe care puṭini au stat să-l verifice ce ȋnseamnă. Da, acest tip de obligaṭiuni a fost de la sine riscant (având un randament ridicol de mare, 9,75%, dar şi instructiuni că, ȋn caz de faliment, poṭi pierde toṭi banii tăi) dar observăm cum nu s-a respectat ierarhia cunoscută până acum.
Piaṭa de obligaṭiuni AT1 are valoare de 275 de miliarde şi precedentul acesta ne poate crea şi alte probleme ȋn viitor…
( = Atenṭie la investiṭii ȋn fonduri şi ETF-uri speculative)
12. Există randamente “sigure” de 8 – 11% pe an cum spun “unii analişti”?
Numai ȋn visele lor, din coincidenṭă, ȋntorcându-se retroactiv la rezultatele burselor şi alegând cu atenṭie acea acṭiune / investiṭie care a mers bine după ce a mers bine!
Toate modelele acestea vor fi testate când se vor confrunta cu prima criză adevărată a burselor.
– “Dar indicele X din ultimii 50 – 100 – 1.000 – 10.000 de ani a crescut ȋn medie cu …%”
Ok, şi cine investeşte ȋntr-un indice anume şi are răbdare să aştepte decenii ȋntregi?
Mare atenṭie la cine ȋṭi promite “randamente mari şi sigure”. De obicei, nu poate să ȋṭi spună cum (concret) să faci asta de acum ȋncolo, pur şi simplu analizează ce s-a ȋntâmplat şi fără să ȋşi asume vreun risc, ȋṭi descrie ce s-a ȋntâmplat…
Eu numesc asta “bătaie de joc”.
Studiază “la rece” evoluṭiile şi ȋnvaṭă din greşelile altora
– “Şi eu ce fac?” mă ȋntreabă deja mulṭi oameni cărora le ofer consultanṭă pentru investiṭiile / afacerile lor.
– E bine să rămâi calm şi să eviṭi orice exagerare + să ȋṭi diversifici portofoliul de investiṭii, pentru că “nu se ştie”… este răspunsul de bază.
Îṭi mai spun şi ȋncă ceva: Fiecare situaṭie, ca şi cea recentă, ne oferă lecṭii gratis după greşelile altora! Să nu subestimezi astfel de cadouri!
Nu ai vreun motiv pentru care să te panichezi. Aş sugera să rămâi calm, să devii mai atent la deciziile tale de business / investiṭii, să eviṭi exagerările ȋn perioada următoare şi să ȋṭi diversifici portofoliul cât de mult te face să te simṭi comfortabil, mereu luând ȋn considerare gradul de risc pe care vrei să ṭi-l asumi.
De acum ȋncolo, te rog, pune factorul de risc mai presus ȋn toate deciziile tale. Şi nu uita: Orice criză oferă şi multe oportunităṭi!
Tu ce părere ai?
Lasă comentariul tău