„Ar trebui să încerc să obțin fonduri europene? Sunt bani gratis!” (10 sfaturi)

– „Ilias, vreau şi eu sfatul tău. Mă gândesc să încep să depun un proiect pentru fonduri europene, să încep o investiṭie, ca să produc ceva profitabil, cred.”

I: „Bine, hai să vedem. Ce capital ai, cu câṭi bani vei contribui tu?

– „De ce ȋncepi cu asta?”

I: „Pentru că totul pleacă de la asta”.

– „Fondurile proprii sunt limitate, dar voi lua subvenția nerambursabilă și…”

I: „…si dacă ai comandat echipamentele și subvenția întârzie?”

– „De ce să fie ȋntârziată subvenția?”

I: „Sunt o mie de motive… pentru că funcționarul s-a plictisit să facă actele / să meargă să verifice, pentru că ministrul / secretarul de stat a emis un ordin ȋn care scria X, pentru că banca / autoritatea de management a cerut încă 77 de documente pentru a finaliza plata, ȋn afară de cele 248 pe care ṭi le ceruse la ȋnceput şi pe care deja le-ai furnizat… Altceva mai rău nu mai zic.”

„Voi lua un împrumut”.

I: „Ai vorbit cu un bancher şi ṭi-a spus că se poate?”

– „De ce nu? Banii sunt siguri, voi avea o aprobare de fonduri europene de ȋncasat”.

I: „Fondurile europene nu înseamnă că banii sunt siguri, există mulṭi neexperimentați care nu au reușit să ajungă la bun sfârşit cu proiectul lor și să ȋncaseze suma aceastanerambursabilă”.

– “Dar să ştii că sunt bănci care mă vor finanṭa cu uşurinṭă”.

I: “Ok, să dea Dumnezeu, dacă asta este spre bine. Să zicem că vei gasi banii, ok”.

– „Voi găsi banii, nu-ți face griji pentru asta!”

I: „Ai făcut un plan de afaceri serios?” Ai verificat dacă echipamentele subvenționate cu fondurile nerambursabile se potrivesc cu cele de care ai nevoie?”

– „Adică?”

I: „Sunt multe cazuri în care ghidul unui apel de fonduri europene te „direcționează” indirect pe un drum care, în timp ce îți oferă banii pentru a cumpăra echipamentul, te obligă să faci altceva, nu tocmai ceea ce ți-ai dorit la început. În alte cazuri, te limitează, „te ține mic” și practic te împiedică să fii profitabil după implementare”.

– “Dă-mi 2 exemple”.

I: “Dezastrul cu majoritatea celor care au accesat fonduri europene pentru a ȋncepe producṭia de peleṭi ȋn trecut şi limitările “grave” ȋn multe apeluri pentru proiecte mici de investiṭie, unde dacă verifici ȋn detaliu ce ȋṭi asumi şi ce primeşti, vezi că ȋn multe cazuri ȋṭi complici viaṭa degeaba”.

– „Mda, eu totuşi m-am gândit că voi fi deja un câștigător pentru că voi ȋncasa fonduri europene…”

I: „Vei câștiga dacă ceea ce ȋṭi doreşti să faci are șanse de succes și dacă, folosind fondurile acestea, vei putea implementa mai ușor și cu mai puțin risc. Dacă nu… vei pierde ceea ce ai!”

– „Deci ce facem? Cum începem?

I: „În Katerini, oraşul meu natal, îi spunem un “business plan”, un plan de afaceri. Cu acesta începem şi cu un studiu foarte serios al datelor, costurilor, pieței ȋn care vei activa, etc.

– „Dar asta necesită multă muncă…”

H: „… exact ca orice decizie serioasa valabilă, ai dreptate!”

Sunt fondurile europene bune pentru toată lumea?

Din 20 de întrebări primite pe săptămână de la oameni care caută sfaturi pe diferite subiecte de afaceri și investiții, cel puțin 3 – 4 dintre ele au legătură cu fondurile europene. Posibilitatea de investiții pentru un start-up sau pentru o expansiune cu ajutorul banilor “nerambursabili” este ceva care pare să preocupe multă lume, uneori din motive corecte și alteori din motive complet greșite.

Dar este totul atât de simplu? Chiar dacă poți obține banii, ești sigur că îți va face bine? Hai să discutăm astăzi despre un subiect care privește zeci de mii de români: fondurile europene și când fac bine sau rău…

1. Știi ce vrei să faci și de ce? Se potrivește cu strategia ta mai largă?

M-am săturat să aud de oamenii care vor să ȋnceapă afaceri pe care nu le cunosc deloc / afaceri cu mare risc și să fie gata să riște totul, doar pentru că „altcineva a făcut-o și a funcționat”. De obicei, sunt primii care le spun prietenilor „hei, dacă găsesc banii, știu ce să fac cu ei” (ceea ce știu de obicei este să facă ceva foarte superificial, unde se vor preface pentru o perioadă că ei sunt șefii cei mari iar când datoriile îi vor sufoca, vor lăsa totul neplătit și vor pleca în străinătate / vor dispărea).

Este important ca fiecare persoană, fiecare familie să aibă un plan de viață, o strategie de investiții, să echilibreze riscul și să aibă o direcție în care să meargă.

Jos palaria că vrei să investești și te gândești la fondurile europene. Dar ȋncearcă, te rog, să priveşti problema dintr-un unghi mai larg, pentru a vedea „imaginea de ansamblu”, nu doar partea financiară restrânsă de „voi primi niște bani, pe care nu ȋi voi da ȋnapoi”.

2. Vorbim despre o investiṭie “activă” sau “pasivă”?

De obicei, fondurile europene se referă la investiții active ( = investiții în care investitorul este implicat personal în subiect, își investeşte timpul, lucrează la locul de muncă). Dar există și cazuri când cineva investește în ceva care, în practică, va fi o investiție pasivă:

• Face o investiție ȋn sectorul turismului (hotel, etc) și îi lasă pe alții să o administreze

• Investește în general în chestiuni care nu necesită implicare zilnică din partea sa

Dacă te vei ocupa personal de investiția respectivă, ar trebui să o abordezi cu totul altfel, în comparaṭie cu o investiție „pasivă”. Comparăm investițiile „pasive” cu alte forme de investiții (imobiliare, acṭiuni etc), în timp ce evaluăm investițiile active cu alte criterii, fie că sunt realizate cu fonduri europene, împrumuturi sau capitaluri proprii.

3. Ce știi despre investiția pe care vrei să o realizezi cu ajutorul fondurilor europene?

Este cu totul altceva să ai o afacere și, de exemplu, să vrei să o extinzi și altceva când vrei să începi ceva nou, într-un sector pe care nu ȋl cunoști, „fascinat” de perspectiva fondurilor europene.

În cel de-al doilea caz, sunt multe şanse ca aceste fonduri să se transforme în „sirene” și să te facă să vezi totul frumos, ignorând realitatea, gândindu-te că ceea ce îți dorești este și adevărat (wishful thinking, îi spunem noi la Katerini, lângă muntele Olimp). Riscul de a pierde tot ce ai (şi ce nu ai) este foarte mare dacă asculṭi „sirenele” atunci când tu nu ești pregătit…

4. Ai făcut cercetări de piață? Ți-ai făcut un plan de afaceri?

Da, te ȋnṭeleg şi pe tine. Bravo ṭie, chiar este important că ai o cunoștință care are o cunoștință, care are un prieten, care ştie pe cineva la un partid / la minister sau are acces la un bun proiectant (care ȋntocmeşte şi depune proiecte pentru fonduri europene). Da, să zicem că proiectantul acesta este inteligent şi de success, ca are nenumărate cunoștințe. Însă, dacă vei ajunge să te întâlnești cu el, prima lui întrebarea va fi: „Ți-ai făcut un plan de afaceri?”

Există trei motive pentru care îți pune această întrebare:

A. Ca să-ṭi poată face cererea de finanṭare ȋn mod corect ( = corelând cu nevoile tale adevărate) şi să nu facă o prostie.

B. Pentru a nu-l blestema pe viitor dacă gândurile tale vagi (azi) nu se confirmă în timpul implementării proiectului.

C. Să înțeleagă dacă își pierde timpul cu ȋncă un “turist care a văzut lumină şi a intrat şi el să vadă despre ce este vorba”, care vrea bani ușor în timp ce se plictisește să studieze ce și cum vrea să facă.

Bineînțeles că ştiu zeci de oameni care au obținut până la urmă bani europeni fără să fi oferit proiectantului un plan de afaceri serios. Cu excepția a 2 – 3 dintre ei, ceilalṭi au dat faliment ȋn maxim 3 ani. Tu poṭi spune că a fost ceva ȋntâmplător. Eu nu cred ȋn astfel de ȋntâmplări…

5. Ai face aceeași investiție cu banii tăi?

O investiṭie este bună / sau nu, are risc mare / scăzut şi are sens să o faci / sau nu. Să presupunem că pregăteşti această investiție folosind fonduri europene. Ai face-o chiar dacă ai investi doar suma din banii tăi? (Nu spun că dacă ai bani ar trebui să-i pui pe toți acolo, doar întreb).

Dacă nu ai face o investiție cu banii proprii din motive de risc, putem discuta cazul fondurilor europene, ca „mecanism de reducere a riscului”. Dar dacă ai evita investiṭia aceasta pentru că nu crezi că este bună, atunci poate că ar fi înțelept să o eviți oricum și să nu depui cererea de finanṭare. O fi existat un motiv care te-a determinat să nu avansezi singur = acelaşi motiv este valabil și în cazul investiției cu subvenție din fonduri europene. De exemplu, dacă tu însuți nu ai face o mică investiție într-o unitate de procesare de lapte (pentru că nu ai de la cine să te aprovizionezi cu materia primă ȋn mod predictibil), nu este indicat să ṭi-o asumi dacă există o subvenție pentru a face așa ceva.

Dacă, pe de altă parte, discuția se referă la o idee bună prin care, cu fonduri europene o vei realiza cu un RoE mai bun (Return on Equity, adică o rentabilitate mai bună a capitalurilor proprii) atunci da, are sens. Exemplu: „În loc să investesc 200 pentru a câștiga 30 pe an (15% RoE), voi obține fonduri europene 100 și voi mai investi 100 ( = 30% RoE). Cu același profit voi avea un randament de două ori mai mare pe banii mei = folosesc subvenția pentru a-mi crește marja de profit = are sens”.

6. Ți-ai studiat cu atenție finanțele și lichiditatea? Fii atent la riscurile pe care ṭi le asumi

Fondurile europene sunt extrem de utile, dar dacă nu ai lichiditatea necesară atunci este mai bine să ai grijă să nu „te întinzi mai mult decât ṭi-e plapuma”. Întârzierile și problemele neprevăzute sunt regula şi nu excepṭia, ceea ce face foarte ușor să te trezesti cu nevoi crescute de finanțare a proiectelor, chiar pentru o perioadă scurtă. Da, vei primi banii înapoi după ce starea lucrurilor / faza proiectului va fi verificată, ȋnsă întrebarea este ce vei face până atunci. Cunosc oameni care au dat faliment / au mers la cămătari / şi-au complicat viaṭa și nu au mai găsit o “ieșire”.

Dacă puterea ta financiară este suficientă pentru a realiza cu succes o investiție de 200.000 de euro cu ajutorul fondurilor europene, nu risca să te extinzi la 500.000. În cel mai bun scenariu, vei munci din greu şi vei risca mult pentru a reuși. În scenariul mijlociu sau rău, vei fi aruncat din avion (fără paraşută)…

De exemplu, programul te va obliga să cumpări echipamente noi și nefolosite. Acest lucru se poate dovedi a fi dezastruos în proces, întrebă-i pe cei care au câștigat finanțare în ultimii 2 ani și au fost invitaṭi să își implementeze investiția ȋn timp ce utilajele / echipamentele pe care le-au specificat ȋn cererea lor de finanṭare ulterior au ajuns la alte prețuri, mult mai mari.

7. Ştii despre conditiile unui program că pot duce la costuri operaționale ridicate = colaps financiar = pierderea averii?

În exemplul de peleți de mai sus (de acum mulṭi ani de zile), o grămadă de investitori români şi-au pierdut bani încercând să realizeze mici investiții în producția de peleți. Apelul a oferit aplicanṭilor o finanțare de 90% la o investiṭie de până la 200.000 de euro pentru a face “o făbricuṭă de peleṭi”. Ghidul a fost gândit ca un apel de folos pentru cei care au deja materia primă şi vor să o transforme ȋn peleṭi, nu să o comercializeze, deci a fost “pentru uz propriu”. Totuşi, s-au implicat tot felul de oameni irelevanṭi cu sectorul (care au rămas la “90% finanṭare” şi s-au gândit “lasă că mă descurc eu după”), au construit ce au putut cu acel capital și după s-au trezit la realitate… Au ajuns să aibe o unitate care producea peleți la un cost de producṭie… mult mai mare decât prețul de vânzare cu amănuntul! Adică, atunci când peleṭii erau 170 – 200 Euro / tona, ȋn loc să coste 80 – 120, costau mai mult de 200… = au ȋnchis aproape toṭi.

(Fiind preşedintele Asociaṭiei Române de Biomasă şi Biogaz, crede-mă că ştiu mai multe detalii).

(Am participat la dezbaterea publică despre apelul acesta, am informat oficialii ministerului că fără modificări, banii vor fi risipiṭi ȋn proiecte predestinate colapsului. Atunci se uitau la mine ca la un extraterestru– ca de obicei – apoi mi-au spus că am avut dreptate, “dar aşa au fost ghidurile din Bruxelles”).

Sunt N exemple, pentru asta te rog din suflet: Dacă ȋncepi o astfel de investiție, mai întâi asigură-te că implementarea planului tău investiṭional te duce spre costuri de operare mici. Nu fi ȋncă un „habarnist” care se uită doar la „banii gratis”, pentru că ȋn cazul ȋn care costurile tale de exploatare sunt mari, fondurile europene vor dispărea cât ai clipi…

PS. Nu-mi spune că anul acesta peleṭii vor ajunge şi la 600 de Euro, asta e excepṭia, nu regula.

8. Eşti gata să faci față întârzierilor? Ai un proiectant bun care să depună amendamente (dacă este cazul)?

O investiție combinată cu fonduri europene nu este o investiție pe care cineva o face singur și el ȋnsuşi controlează totul. Când e vorba de “bani nerambursabili”, vrând nevrând, depinzi de (mulṭi) alṭii. Iar cu cât numărul de factori necontrolabili creşte ȋntr-o ecuaṭie de business, cu atât creşte şi riscul ca planul tău să fie deraiat / întârziat.

Pregătește-te în avans, astfel încât să:

• Ai opțiuni alternative dacă ceva nu merge bine
• Fii „pregătit” financiar pentru a rezolva probleme (am analizat-o mai sus)
• Te poṭi consulta cu proiectantul tău, pentru a depune modificări acolo unde este posibil şi pentru a căuta soluṭii, deoarece probabil el are mult mai multă experienṭă decât tine ȋn implementarea unor astfel de proiecte, cu birocraṭia, etc.

9. Ai o echipă bună de experți în spatele tău?

Ca o continuare a celor de mai sus…

De aceea, nu te ajută cu nimic dacă te duci la proiectantul cel mai ieftin, care „poate fi plătit cu un mic procent la final, pe baza plăților”, cum este visul multora dintre noi, antreprenorii. Este important să ajungi la consultantul potrivit, care te va înțelege, va pregăti o propunere coerentă pe baza nevoilor tale reale și te va putea sprijini în faza de implementare, despre care mulți spun că este ușor, dar în realitate nu este…

„A investi” înseamnă că am propria mea experiență și cunoștințe personale (sau o cumpăr gata făcută / o învăț în 2 – 3 ani cel putin, lucrând ca angajat) și strâng în jurul meu un grup de oameni care mă poate sprijini pentru ceea ce nu ştiu bine. Când vorbim despre investiții cu fonduri europene, este necesar, ca ȋn orice investiṭie, să ai alături de tine profesioniștibuni care cunosc domeniul lor:

• Proiectant
• Persoana cu care vei face planul de afaceri potrivit (unii contabili o pot face şi ei, ȋnsă nu toṭi)
• Contabil
• Avocat
• Inginier, dacă vorbim de investiție într-o clădire
• (Ţi-aş menṭiona şi un consultant de afaceri, dar ştiu că e greu să găseşti pe cineva serios şi cu atât mai greu de acceptat că ȋl vei plăti pur şi simplu pentru a te sfătui = măcar construieşte-ṭi echipa cu cei de mai sus).

Fără parteneri serioși, “vei fi ȋngropat fără să fii plâns” cum spun grecii. Să fii sigur de asta.

10. „Suntem mulți parteneri”

Când există mulți parteneri, exercitiul de mai sus devine şi mai dificil, deoarece diferite opinii, abordări, strategii și așteptări vor trebui să fie echilibrate (uite un exemplu de investiṭie cu mulṭi parteneri şi problemele ascunse la ȋnceput).

Voi scrie mai detaliat despre subiect, dar te rog să ai în vedere trei fapte:

• Este necesar ca toată lumea să fie de acord cu privire la viziunea și planul investiției. A fi de acord în scris, ideal.
• Nu iese din investiṭie oricine vrea, oricând vrea, pentru că aşa vrea / are nevoie el.
• Nu există colaborări fără compromisuri reciproce. Dacă nu se ascultă unul pe altul, amândoi își pierd banii…

Ai grijă ce îți dorești, pentru că ți s-ar putea întâmpla…

Bine, ai observat… te ingrijorezi dacă va fi aprobat proiectul tău cu finanṭarea dorită şi eu ȋṭi scriu că poate fi un lucru rău dacă ṭi se aprobă finanṭarea şi tu nu eşti pregătit corespunzător! Așa e, ochii mei au văzut multe și sunt conservator. Am văzut mulți reușind, mulți supraviețuind în ciuda ilegalităților lor, dar și mulți pierzând totul, tocmai pentru că „ceva neprevăzut a mers prost”. (Toate acestea înainte de a ține cont de faptul că mediul de afaceri din România este mult mai dificil astăzi ȋn comparaṭie cu cel de acum 12 luni).

Ai grijă ce îți dorești, pentru că ți se poate întâmpla așa cum îți dorești! De aceea ȋṭi recomand să priveşti proiectul în ansamblu și nu doar din punctul de vedere al „o să primesc bani moca”.

Din suflet ȋṭi doresc numai bine şi mult success cu proiectul tău, cu fonduri europene sau fără!

Tu ce părere ai?