Băncile care se prăbuşesc şi ce ne aşteaptă de acum ȋncolo: Economia mondială (şi cea românească) ajunge la răscruce de drumuri…

În ziua de 6 octombrie 2022 ṭi-am scris un text cu titlul: «Ai o afacere? 10 sfaturi ca să te pregătești pentru cele mai dificile 27 de luni din viața ta». La ȋnceputul acestui text am scris:

«O combinație de probleme ne așteaptă toamna / iarna asta…

• Prețuri enorme la energie, petrol, gaze naturale, electricitate
• Posibilitatea întreruperilor de curent/penurii sau materii prime scumpe
• O criză economică și investițională care poate fi cea mai mare din generația noastră
• Rate imense ale dobânzii și lipsa de lichiditate pe piață»

Poate cu subvenṭiile statului şi datorită vremii care a fost destul de bună, am reuşit să evităm problemele uriaşe din sectorul energetic. Dar ṭi-am scris şi despre criza la care mă aşteptam să se ȋntâmple “ȋn toamna / iarna asta”. Deci, se pare că această creştere a dobânzilor ne duce spre o răscruce de drumuri, şi la nivel planetar dar şi ȋn România şi ne va pune să alegem ȋntre o criză economică majoră sau o criză economică colosală.

De ce „cad” băncile…

• Silicon Valley Bank a căzut victima… depozitelor mari și apoi a ratelor mărite ale dobânzilor. A cumpărat titluri cu randamente mici, randamentele au urcat apoi și a „ȋnregistrat” pierderi contabile. Creșterile ratei dobânzii i-au determinat pe clienții săi (în principal startup-uri) să retragă sume masive de bani pentru a-și satisface nevoile = banca a vândut cu pierdere titlurile pe care le deținea. Când a ieşit pe piață să ceară bani și să acopere deficitul (mic) pe care ȋl avea, „rechinii” au considerat că ceva nu este în regulă, au strâns covorul și în 48 de ore ea „ne-a salutat”.

• „Pierderi contabile” au mult mai multe bănci pe toată planeta, printre care multe bănci americane, de exemplu Bank of America.

• (Nu ştiu situaṭia din România la capitolul acesta dar mă ȋndoiesc că există vreo problemă majoră).

• Signature Bank a părăsit creditele pentru locuințe și a intrat în spațiul crypto în 2018, multiplicându-și depozitele. De asemenea, a construit o platformă rapidă și ieftină de compensare a tranzacțiilor, Signet, care a ajutat-o ​​să câștige o poziție strategică în sector. Pe fondul investigațiilor autorităților americane, a întrerupt parteneriatul cu platforma crypto Binance, iar când piața criptomonedelor a scăzut (la fel ca și restul pieței după ce au crescut dobânzile), mulți investitori din sector și-au retras banii. Banca a ajuns la incapacitatea de a onora toate retragerile şi repede a devenit “istorie”…

• Silvergate Bank a fost o bancă „pur crypto”. De asemenea, a creat platforma Silvergate Exchange Network, care deținea o poziție foarte importantă ȋn segmentul executării de tranzacții cu criptomonede. 90% din depozitele sale erau legate de industria aceasta, dintre care 1 miliard era deținut și de acuzatul fraudator Sam Bankman Fried de la FTX. Banca a investit (și ea) în obligațiuni guvernamentale cu randamente scăzute. Când FTX a dat faliment (și în ciuda faptului că „experții” au spus că nu ar fi vreo problemărăspândită), banca a avut nevoie de bani pentru retragerile sporite de depozite și a vândut titlurile cu pierderi mari. Problema a continuat iar pe 8 martie ne-a spus „la revedere”.

• Credit Suisse nu este o bancă mică / medie, precum cele de mai sus. Este una dintre băncile „pilon” ale sistemului financiar european și global. De ceva vreme piaṭa auzea şicitea că banca are mari probleme. Când fratele meu Grigoris a citit că acest „gigant” a oferit rate de depozit de 7% (!!!!) pentru depozite anuale la termen de peste 5 milioane de dolari, mi-a reamintit că băncile din Cipru au făcut ceva asemănător în 2013. Faptul că s-a anunṭat că pe 16.03 că va primi ajutor de la Banca Centrală Elvețiană poate însemna mult, dar și nimic…

(La 15.03.2013 a avut loc prima discuție despre tăierea depozitelor băncilor cipriote și a doua zi s-a dat primul anunț pe această temă. Ce coincidență că la „aniversarea” a 10 ani de la acest eveniment discutăm din nou de probleme bancare…)

Concluzii:

1. Creșterea dobânzilor de la băncile centrale a schimbat datele din piață și astfel încet-încet vedem problemele celor care erau mai puțin organizați și pregătiți = ies la suprafață distorsiunile epocii „lichidităților fictive şi nelimitate”.

2. Giganții tehnologici americani (Facebook, Amazon, etc.) care până de curând căutau frenetic personal, au început să concedieze mii de oameni la scurt timp după ce au început majorările ratelor dobânzilor. La acea vreme, mulți oameni se întrebau despre alegerea lor. Astăzi, cei mai mulți dintre noi înțelegem de ce au făcut-o.

Să aruncăm o privire la câteva dintre întrebările pe care le-am primit zilele acestea…

„Vor „cădea” mai multe bănci?”

Personal, aș paria pe da, dar asta e doar părerea mea. Mi se pare ciudat că doar aceste bănci au probleme din cauza dobânzilor mari.

Se vor pierde banii deponenților?

Consider că este foarte improbabil să se ȋntâmple asta, deoarece dacă se întâmplă așa ceva, efectele asupra economiei reale vor atinge proporțiile unui Armaghedon și nimeni nu își dorește asta.

„De ce Armaghedon și distrugere dacă, de exemplu, sunt plătite doar depozitele garantate într-o singură bancă?”

Să luăm Credit Suisse, de exemplu, sau să ne gândim la o altă bancă, americană, europeană, românească, orice vrei.

• Această bancă găzduiește depozite de la terți în valoare de câteva miliarde de euro / dolari.
• Dacă depozitele negarantate sunt pierdute, mii de afaceri / fonduri de asigurări / fonduri de investiții își vor pierde banii.
• Aceștia, la rândul lor, vor ajunge posibil la incapacitatea de plată, iar unii dintre ei se vor prăbuși, luându-i pe alṭii cu ei ȋn prăpastie, etc.

Toate acestea s-au întâmplat abia în Cipru în 2013 și nimeni nu a fost deranjat, deoarece s-a considerat că „tăierea” depozitelor i-a vizat în principal pe „oligarhii ruși”. Totuși, dacă mâine se referă la rezervele fondurilor de asigurări etc., conversația se schimbă…

„Și de ce trebuie să intrăm în criză? Hai să imprimăm bani din nou! Să scădem dobânzile!”

Timp de 14 ani, am trăit o creștere de neoprit a tuturor valorilor din întreaga lume, reale sau artificiale. Ori de câte ori a existat o scădere a creșterii, băncile centrale au intervenit și au distribuit multe trilioane (= mii de miliarde) pentru a continua această creștere. Așa s-a creat o generație de investitori și „investitori” care crede că asta este norma și are mereu un argument pregătit atunci când le spui că în viață și în investiții sunt și crize.

Când inflația a început să crească după ce s-au tipărit atât de mulți bani, am auzit la început că este o criză temporară și apoi că va „fi pusă sub control” odată ce băncile centrale vor ridica dobânzile. În practică, nici asta nu s-a întâmplat, ci dimpotrivă: de îndată ce banii ieftini au fost limitați, mii din cei „dependenți” de ei au început să-și arate problemele ascunse.

Soluția propusă din nou este de a tipări mai mulți bani, în timp ce inflația rămâne ridicată = de a combate problema pentru câteva luni, cu riscul de a vedea o inflație de 10-15% în marile economii ale lumii, iar apoi să luăm atâtea măsuri dure care vor distruge literalmente economia reală.

Stâncă în față și prăpastie în spate …

Și la ce să ne aşteptăm de acum încolo?

Acum ne apropiem încet de o răscruce de drumuri la nivel planetar (și, de asemenea, ȋn România). Pentru prima dată după mulți ani, nu văd nicio posibilitate serioasă ca problemele să poată fi rezolvate „măturându-le sub covor”.

De aceea, eu cred că suntem conduși încet spre două opțiuni:

A. O criză lentă, care se va prelungi mult timp și se va opri doar dacă guvernele și băncile centrale decid să-și „cureṭe” finanțele.

• Această criză va avea mai multe asemănări cu cea din 2008, în ceea ce privește efectele sale asupra economiei reale.

• Va avea din când în când „răbufniri”, „lovind” o industrie sau alta, ducând la concedieri, prăbușiri de companii etc.

Nu contează dacă „Acțiunile Credit Suisse au scăzut ieri și sunt în creștere astăzi = totul este bine”. Când începe un astfel de proces, acṭiunile vor crește și vor scădea, dar vor scădea treptat, intrând pe un „canal descendent”, după cum spun experții. Treptat, s-a pierdut şi încrederea care a existat până acum câteva zile în acțiuni, bănci etc.

Dar în economia reală lucrurile vor fi mult mai dificile… Piața este în primul rând psihologie și atunci când intrăm într-o fază de probleme la câteva luni de obicei, majoritatea oamenilor vor deveni mai conservatori, vor amâna achizițiile și investițiile și tot felul de „cheltuieli obraznice”.

În opinia mea, acesta este și scenariul „pozitiv”, dacă au început să apară probleme în sectorul bancar. În mod logic, vorbim de cel puțin 2-3 ani de dificultate, până când peisajul se limpezește și scăpăm din acest ciclu descendent.

Decizia Băncii Europene Centrale din 16.03 de a creşte dobânda cheie cu +0.50% pare că ne duce spre scenariul acesta…

B. O criză financiară „agresivă” și în creștere, care va fi probabil cea mai importantă din viața noastră. Dacă se va întâmpla, va dura câteva luni și va schimba tot ce știm.

• Datoriile la nivel mondial sunt ridicate la niveluri istorice, deoarece ratele împrumuturilor cresc, multe companii și state se vor lupta să facă față.

• (De aceea statele, întreprinderile și investitorii preferă rate scăzute ale dobânzii și „imprimarea banilor”)

• Dacă ratele dobânzilor scad, atunci inflația riscă să ne scape, sfâșiind economiile lumii occidentale

• La cele de mai sus puteți adăuga și diversele surse de tensiune din multe părți ale planetei noastre.

• În acest peisaj, dacă problemele scapă puțin de sub control, este ușor să ajungi la situații imprevizibile și „agresive”…

Acesta este scenariul negativ, care are posibilități mai puține, dar reale.

„Și nu există vreo șansă să scăpăm cu toate astea și să fim bine ȋn viitorul apropriat?”

Poate că există în teorie (totul se întâmplă în viață), dar personal nu văd cum vom putea să ne întoarcem într-un ciclu ascendent înainte de a ne rezolva „problemele”. Când discuția atinge băncile și solvabilitatea acestora, acesta nu este ceva ce se poate rezolva într-o săptămână sau o lună, cu iluzii și „aspirine”.

Sper din tot sufletul că mă înșel, că cineva apasă un buton și totul se rezolvă magic… sau să se întâmple altceva care ȋmi scapă mie și totul iese bine până la urmă. Mi-aș dori.

“Ok. Mi-ai făcut capul calendar cu negativismul tău. La ce te aştepti să se ȋntâmple ȋn România?”

România astăzi este ȋntr-o situaṭie destul de interesantă:

• Are linişte politică şi nu pare că se va schimba ceva “impresionant” până la anul următor.

• Economia merge bine, investiṭiile sunt mari, dar ȋn acelaşi timp, deficitele bugetare sunt la cel mai mare nivel din istoria românească. Şi contul curent şi bugetul de stat au deficite alarmante, despre care puṭini vorbesc. Politicienii, ȋn marea lor majoritate, par total detaşaṭi de realitatea economică şi (ȋntr-o ṭară care anul trecut a luat măsuri fiscale ca să ȋşi crească veniturile cu 1,4 miliarde de Euro, lovind sute de mii de afaceri mici şi mijlocii) propun acum ca statul să plătească 1,2 miliarde de Euro pentru voucherele angajaṭilor din sectorul privat…

• Ne raportăm la creşterea PIB-ului şi ne prefacem că nu vedem că datoria internă şi externă a României creşte ȋn ritm alarmant… (am scris despre asta şi când ṭi-am explicat mai multe despre titlurile de stat).

• Sectorul public este total nereformat, necontrolat, neevaluat, neperformant şi foarte scump. O minoritate de eroi munceşte şi pentru majoritatea celor “comozi”.

• Ţara a semnat cu Comisia Europeană că va creşte cu mult veniturile de la digitalizarea fiscului, asta ȋn condiṭiile ȋn care multe afaceri nici astăzi nu dau bon fiscal, N proprietăṭi nu plătesc impozit pe proprietate, şi se spune că majoritatea chiriilor rămân tot neimpozitate…

• Băncile româneşti par sănătoase şi fără probleme majore. Primul stress test publicat pe 16.03 a arătat probleme “controlabile”. (Nu ştiu ce se va ȋntâmpla dacă o bancă internaṭională cu sucursala ȋn România va avea probleme, dar presupun că la noi nu există vreun motiv de panică. Indiferent de cât de mulṭi necunoscătorii urlă ȋmpotriva lui, prezenṭa Dlui Isărescu la conducerea BNR ne asigură că nu ne vom trezi cu “monştri”).

• Investiṭiile private şi publice vor fi mari ȋn continuare (mai ales dacă deblocăm tranşa de PNRR de 3,2 miliarde de Euro, blocată temporar).

Luând ȋn considerare cele de mai sus, cred că şi România va ajunge la o răscruce de drumuri ȋn curând:

• Ori clasa politică se va opri un pic cu populismul distructiv şi va ȋncepe nişte reforme mici sau mai mari, pentru ca România să devina o ṭară reformată şi să scăpăm de problemele mari…

• Ori vom ajunge “fără soluṭii” destul de repede ȋn anii următori, sau şi mai devreme, ȋn cazul ȋn care criza economică se va adânci. Fără schimbări şi fără “acoperirea” deficitelor duble menṭionate mai sus, fără reforme ȋn statul român, fără digitalizare adevărată, nu cred că vom evita situaṭii neplăcute ȋn următorii ani.

Sper să evităm problemele majore, luând decizii spre interesul adevărat al ṭării şi al poporului român, dar nu subestimez puterea distructivă a populismului şi dorinṭa multora din ṭară de a evita orice asumare, chiar când criza internaṭională o să ne bată la uşă … (copiind exact ce au făcut grecii ȋnainte de falimentul Greciei…)

Momentan, ȋncă avem şanse bune să evităm surprizele neplăcute.

Momentan ,totul este ȋn mâna noastră…

“Am ȋnṭeles. Dar, ȋn afară de previziunile acestea, mai există vreo lecṭie pentru mine, un om normal care nu prea a greşit cu nimic ȋn cazul acesta? Ce se va schimba ȋn opṭiunile mele de investiṭie?”

Există multe lecṭii pe care le putem ȋnvăṭa de la prăbuşirea băncilor occidentale, dar despre asta vom vorbi ȋn detaliu săptămâna viitoare pe blogul acesta. Iar un pic mai târziu vom analiza şi ce se schimba cu investiṭiile noastre. Însă, până atunci, poṭi citi ȋncă o dată ce ṭi-am scris ȋn ianuarie ca să ȋṭi reaminteşti cât de important este să evaluăm gradul de risc la orice investiṭie!

Te rog să nu uiṭi că orice criză este plină de oportunităṭi pentru cei pregătiṭi şi cei cu mintea deschisă!

Aştept cu mare interes şi părerea ta.