newsletter

Investiții. Te aștepți la o criză economică? Dacă da, evită actiunile băncilor (şi nu numai), titlurile de creanță si obligațiunile!

De la ȋnceputul toamnei, am primit aproximativ 20 de întrebări despre cât de bune sunt investițiile în acțiuni bancare (și în acțiuni în general), obligațiuni guvernamentale și corporative și tot felul de titluri de creanță. Nefiind „expertul cu 40 de ani de experiență” în industrie, dar folosind logica investițională pe care am dezvoltat-o ​​după aproape 25 – 30 de ani de investiții de tot felul + cunoștințele oferite de către clienții mei giganți pe care îi am din 2005, recomand astăzi să deschidem acest capitol înainte ca iarna să vină și să „înceapă circul”, poate ca să prevenim unele “dezastre financiare”.

Ți-am scris deja că mă aștept la 27 de luni grele în fața noastră, cele mai grele cu care se va fi confruntat cineva în viața de afaceri.

La ce mă aștept pe scurt?

  • În continuare, creștere semnificativă a ratelor dobânzilor, în principal în SUA. Dacă SUA răceşte, Europa va face… pneumonie, iar ȋn următoarele luni, acolo dobânda cheie se aşteaptă să urce până la 6%, cel puṭin. Asta ȋn combinaṭie cu retragerea de lichiditate din piaṭă, ȋn ritm accelerat…
  • Dobânda medie pentru un ȋmprumut ȋn SUA, când este vorba despre cumpărarea unei proprietăṭii rezidenṭiale, este zilele acestea la 7,15% = piaṭa imobiliară are deja mult mai puṭine tranzacṭii.
  • Mari dificultăți în China. Au terminat cu problemele lor politice şi acum trebuie să ȋşi găsească soluṭii pentru scăderea de venit, a pieṭii imobiliare şi a economiei ȋn general, care este puternic influenṭată şi de măsurile draconice ȋmpotriva covid.
  • Europa a ȋnceput să crească şi ea dobânzile şi urmează să le crească şi mai mult. Statele cu monedă suverană au văzut scăderea preṭurilor de schimb. Polonia şi Ungaria au avut probleme majore la capitolul acesta (ȋn România ȋl avem pe Dl. Isărescu şi avem stabilitate, dar majoritatea nu ştie să ȋl aprecieze pe cât merită. Va ȋnṭelege după ce va pleca…)
  • Pe meleagurile româneşti observăm deja micşorarea numărului de tranzacṭii imobiliare, dar şi a numărului de ȋmprumuturi. Intrăm ȋn epoca ȋmprumuturilor puṭine şi scumpe, inaccesibile pentru majoritatea oamenilor şi firmelor.
  • Statul român subvenṭionează preṭurile de energie, creşte pensiile cu “numai” 12,5% (aici nu este vorba dacă merită / trebuie să le subvenṭioneze, ci dacă există bani pentru asta, un detaliu pe care, de obicei, politicienii “omit” să ȋl menṭioneze) şi va intra ȋn anul 2023 cu un deficit bugetar uriaş din care trebuie să dea către firmele de energie, o povară despre care foarte puṭini ȋntreabă “de unde va fi achitată?”
  • Reducerea semnificativă a venitului disponibil al gospodăriei.
  • Dificultăți financiare și „sufocarea” multor întreprinderi mici și mijlocii, în special multe dintre cele nestructurate (în România procentul este de 80-90%). De la anul va creşte semnificativ şi costul impozitelor pentru firmele acestea, firme care reprezintă “coloana vertebrală” a fiecărei economii.
  • Societatea românească este deja divizată. Acum se pare că vom observa cel puṭin 50% din clasa medie a României (recent constituită) fiind “sufocată economic”.

“Se rezolvă” ȋn câteva luni? Nu cred…

Cele de mai sus nu înseamnă că toată lumea va da faliment, ci că vor fi mari dificultăți, mai ales dacă ținem cont că băncile centrale vor trebui să aleagă între „a arunca bani în piață și salvarea celor care se chinuie” (așa cum fac de atâția ani) și îmblânzirea inflației, care, dacă va creşte prea mult dincolo de un anumit punct, va fi greu de ținut sub control.

Cu tot respectul, sunt cel puțin sceptic față de cei care spun că totul se va rezolva în câteva luni. Ei au zis la fel anul trecut în această perioadă spunând că inflația a fost temporară – și nu a fost – în timp ce mai devreme spuneau că am putea avea o creștere pentru totdeauna, aruncând împrumuturi pe piață.

(+ cred că sunt de prisos cuvintele despre cât de „oarbă”, „pripită” și „utopică” s-a dovedit a fi strategia energetică a Europei, într-un moment în care ne pregătim să facem aceeași greșeală cu mașinile electrice… să ne grăbim să le adoptăm masiv, fără să fim pregătiṭi).

Nu ești de acord cu toate astea?

Dacă nu ești de acord cu toate cele de mai sus, atunci nu trebuie să citești mai departe. Acest text nu este pentru tine. Îmi doresc să fii îndreptățit și ca toate problemele să fie rezolvate rapid și fără sacrificii din partea celor mai mulți.

Dacă chiar nu ești de acord, mă interesează să mă informezi despre alegerile tale referitor la investiții, pentru a vedea cum implementezi de fapt ceea ce spui (pentru că am văzut mulți oameni spunând lucruri diferite, dar când investesc, făcând exact invers).

Ești de acord cu toate acestea?

Dacă ești de acord că șansele de a intra în necazuri sunt foarte semnificative, atunci să ne continuăm dialogul și să deschidem subiectul investițiilor și mai ales un segment de piață.

“Să investesc ȋn acṭiunile băncilor sau ȋn obligaṭiunile lor?”

Băncile din România sunt solide acum, după o perioadă ȋn care au avut profituri record ȋn fiecare an. Însă, să nu uităm că:

  • Majoritatea lor sunt bănci mici. Chiar şi cele mai “mari” pentru România, sunt considerate “mici” la nivel regional (nu scriu European).
  • Acum toate au rate de ȋmpruturi “roşii” (cele neachitate) aproape la minimum istoric. Dacă se ȋntamplă ce am prezentat mai sus, ȋn mod normal vor ȋncepe să aibă mult mai mulṭi clienṭi cu probleme, iar cuvântul “flexibilitate” ȋn sistemul bancar românesc nu pare să fie ceva foarte “răspândit” = ȋn mod normal vom vedea profitul lor cum va scădea, provizioanele se vor multiplica, etc…
  • Totuşi, băncile din România sunt MULT mai bine pregatite pentru o eventuală criză! (Iar Dl. Isărescu este cel care a instrumentat evoluṭia aceasta). În acelaşi timp, la nivel internaṭional şi mai ales European, observăm zeci de bănci cu probleme majore, probleme care au rămas “sub covor” ȋn anii precedenṭi.
  • Băncile străine se vor confrunta cu problemele care vor apărea şi ȋn România, dar ȋnainte de toate şi cu modul problematic prin care au obṭinut profituri ȋn ultimii ani: Prin speculă, prin pariuri riscante pe pieṭele de capital. Dacă scenariul crizei va deveni adevărat, multe din ele vor avea multe “provocări” pentru a supravieṭui (de a rămâne profitabile prin pariuri riscante nici vorbă. Cine va continua metoda aceasta va fi probabil cel despre care vom afla că a explodat etc).

Clienții corporativi cărora băncile româneşti le pot acorda împrumuturi pentru afaceri sunt sub 200.000, din milioanele care există în România. Dacă criza îi lovește pe unii dintre ei sau pe clienții lor, numărul se va micșora, în timp ce potențialii clienți rămași nu vor fi considerați „bancabili” (cum se spune ȋn oraşul meu natal, Katerini, Grecia).

Deci, băncile româneşti, cel mai probabil, se vor confrunta cu problemele clienṭilor săi şi veniturile / profiturile lor vor fi scăzute, sau chiar eliminate. Băncile europene / mondiale vor avea aceleaşi probleme cu clienṭii lor + poate vor fi nevoite să ȋşi scoată scheletele din dulap = pierderi şi mai adânci…

Fiecare investitor internațional serios cu care vorbesc are de spus o poveste despre o „bulă” diferită de împrumut care așteaptă să izbucnească undeva în lume.

Pe baza acestor fapte, sincer nu înțeleg de ce ar investi cineva astăzi în acțiuni ale băncilor româneşti, când vine „furtuna” și, în ședințele lor interne, înșiși bancherii seniori încearcă să ia măsuri legate de creșterea viitoare a creditelor neperformante. Când banii tăi sunt specifici și nu sunt suficienți pentru chirie, facturi, alimente și rate bancare, primul lucru pe care îl vei lăsa neplătit va fi banca.

Personal, aş fi foarte atent ȋn alegerile mele / aş sta departe de astfel de acṭiuni sau obligaṭiuni ale băncilor pentru anul următor (excepṭiile confirmă regula). Dacă criza se adânceşte la nivel mondial “obligaṭiunile băncilor nu reprezintă locul unde aş vrea să fiu”, cum spun unii investitori din SUA, un pic mai experimentaṭi.

-„Vreau să investesc în acțiuni / criptomonede”!

– „Fă-ți cruce și mergi mai departe”!

Cu toate datele de mai sus… care ajung la noi, nu văd prea multe avantaje în acțiuni ȋn general. Grecii spun “fă-ṭi cruce şi mergi mai departe” şi cam asta este sugestia mea pentru cei care vor să investească ȋn segmentul respectiv. Adică, dacă vrei să te ocupi de acțiuni într-o perioadă în care se așteaptă ca profiturile să scadă în majoritatea sectoarelor economiei, ai grijă să nu te rănească „dragostea ta” pentru acest tip de investiții și până la urmă… „să te desparṭi”, obținând un divorț pe banii tăi.

„Ilia, excluzi varianta ca Băncile Centrale să se trezească într-o dimineață și să înceapă să dea din nou bani pentru a face piețele să crească, așa cum s-a întâmplat în 2020 cu coronavirusul?” mă vei întreba. 

Nu, nu o exclud. Pur și simplu nu văd cum o vor face, când acest lucru va crește și mai mult inflația cu care… încearcă să lupte. Personal sunt precaut / negativ cu privire la perspectivele piețelor de valori pe termen scurt, dar aceasta este părerea mea și s-ar putea să mă înșel.

„Acṭiuni anticiclice” sau pur şi simplu “cash”?

Personal, m-aș uita doar la acțiunile din sectoare despre care se așteaptă să aibă un comportament „contraciclic” și să aibă potențialul de a crește în ciuda crizei, a posibilului potop la care ne așteptăm (dar și aici subiectul stârnește multe discuții). Marii investitori americani celebri ne sfătuiesc că în perioada următoare este bine să „cumpărăm actiuni de la firme ale căror produse vor continua să fie consumate indiferent de criză”, dar în majoritatea cazurilor dacă le căutăm portofoliile, le vom găsi cu poziții de numerar crescute, gata să profite de oportunitățile celor care vor „rătăci”. “Cash is the king” pentru majoritatea lor…

Cu siguranță însă, acțiunile nu vor fi o investiție la fel de ușoară precum au fost în trecut, iar faptul că mai multe dintre ele în străinătate s-au redus deja cu 30-90% în ultimele douăsprezece luni nu este o coincidență.

Cântărește riscul pe care vrei să ți-l asumi și fă o strategie de investiție clară, fără el vei pierde totul.

Pentru criptomonede:

  • O să scriu un text mai detaliat despre ele, că să fiu ȋnjurat şi mai mult de către “fanii” fenomenului.
  • Cu excepția a 3 – 5% dintre investitorii din sector care știu ce fac, restul începe să-mi amintească de pariorii care au devenit dependenți și continuă să parieze în fiecare zi, ajungând să piardă din ce în ce mai mulți bani.
  • Tot felul de habarnisto-analişti scriau / spuneau despre cât de minunată a fost cryptomoneda “Luna”. După ce s-a prăbușit, acum zic că ai înțeles greșit și că nu asta au vrut să spună.
  • Mai multe platforme de tranzactionare au fost zguduite / sunt zguduite / falimentate. Cea mai cunoscută este FTX, momentan, dar nu pare că problema se va opri ȋn curând.
  • După cum se dovedește, aceste investiții (în primul rând bitcoin) nu sunt „aur digital”, nici „paradisul de investiții” al unora în criză. Opusul: atunci când piețele internaționale de valori scad, scad și criptomonedele (și ce am scris că ne așteptăm să se întâmple în următoarele luni cu piețele de valori?)

Toate cele de mai sus nu exclud să găsești o oportunitate de a câștiga bani dintr-o șansă, precum și să nu fii norocos și să-ți pierzi capitalul. Ești copil mare, știi (și dacă nu știi, dar tot vrei să te „joci”, vei găsi vreun ciudat / guru ciudat în care să ai încredere, nu mi-e frică pentru tine).

Pe scurt: Aş evita cryptomonedele, dar dacă cineva vrea să investească ȋn ele / le deṭine deja, sugerez măcar să le asigure ȋntr-un hardware pe care ȋl va avea la el acasă, să nu le lase ȋn platforme etc, ca să nu se trezească ȋntr-o zi cu veşti precum “Mda, ne pare rău, platforma a fost hăcuita / oamenii răi nu ne-au ajutat şi am ajuns ȋn faliment”.

„Pot să pariez și eu împotriva unui stat, gen ȋmpotriva Italiei?” Ar trebui să-i sortez obligațiunile?

Dacă ești o persoană cu multă experiență în obligațiunile de stat și ai pariat deja în trecut câștigând cu succes bani din aceste pariuri foarte îndrăznețe, atunci fă-o. (Cele de mai sus se aplică celor care lucrează cel puțin 8-10 ore pe zi cu…acest „sport”, nu celor care o fac din hobby).

În schimb, dacă ești, de exemplu, Ilias Papageorgiadis, muncești 10-14 ore pe zi și în jumătatea de oră liberă te simți pregătit să… cucerești universul, pariind împotriva țărilor și sortându-le obligațiunile, ți-aș spune să te relaxezi și să te ocupi cu altceva. Nu este pentru tine.

Când vorbim despre țări, jucătorii sunt foarte mari şi profesioniști. Iar cei foarte informați sunt cei care sunt capabili să facă bani (asta este adevărat în general, dar acum vorbim de obligațiuni de stat). Surprizele sunt multe, bulversările și mai multe, evoluțiile politice din interiorul și din afara țării pot da totul peste cap în câteva ore.

Ca și amator referitor la subiect, voi sublinia doar că mi s-ar părea foarte ciudat ca Uniunea Europeană să lase Italia să „cadă” și să riște coeziunea europeană, într-un moment în care este război la granita sa de est și confruntarea SUA – China trece încet într-o nouă fază.

„Ce părere ai despre obligațiuni corporative în general?”

  • Țările vor avea probleme
  • Majoritatea companiilor vor avea probleme
  • Băncile vor avea probleme
  • O mare parte din popoare va avea probleme

Orice scădere a acṭiunilor și creșterea de dobânzi cheie ale Băncilor Centrale vor duce la o evaluare diferită a riscului obligațiunilor în comparație cu trecutul.

= altfel vezi o rentabilitate de 2% atunci când alternativa ta este 0% și altfel vezi când alternativa ta este în viitorul apropiat 3 – 5%.

= “dacă dobânzile cresc mult, obligaṭiunile vor avea de concurat cu statele ȋn sine. În trecut, o serie de obligaṭiuni cu randament 2% a fost o idee bună, când alternativa de obligaṭiuni statale a fost 0%. Acum, dacă statele vor ajunge să ofere 4 – 10%, nu e normal ca obligaṭiunile firmelor să urce peste nivelul acesta?

„Dar este o investiție proastă să iau acum obligațiuni ale unui colos, cu un randament de 5%?” am fost întrebat recent. Nu, asta mi se pare bine, dar dacă obligațiunea a scăzut și a ajuns la acel randament, ce ne face să credem că nu poate scădea mult mai mult? (Totuși, ceva de genul acesta are sens: Acṭiunile unei companii cu un management excelent, rezultate foarte bune și prezență în industrii care în mod logic vor avea prezent și viitor).

Am întrebat un prieten ce are cunoștințe aprofundate asupra subiectului obligaṭiunilor corporative, despre această temă și el mi-a răspuns: „Dacă nu cunoști prea bine sportul, stai departe, intrăm în frământări uriașe și te poți găsi cu ușurință cu pierderi pe care nu ți le poți imagina. Dacă ești un mare investitor instituțional și riști 1% din portofoliu, probabil că nu vei fi prejudiciat chiar și în cazul unor pierderi mari. Dar dacă vorbim despre economiile noastre… gândiți-vă din nou”.

Eu personal nu m-aș atinge de obligațiuni în perioada următoare, când lichiditatea va fi mai puṭină pe piață, banii se vor scumpi, costurile de energie vor fi uriașe și profiturile vor scădea în majoritatea industriilor. Excepțiile pur și simplu confirmă regula.

PS. Despre problemele cu obligaṭiunile unor firme româneşti nu aş vrea să scriu ceva public. Am explicat fenomenul către mulṭi clienṭi de-ai mei când a fost cazul, acum din pacate, se pare că am avut dreptate.

Dacă ai învățat „strâmb”, gândește-te că poate de acum înainte logica va funcționa mai mult decât nebunia

Dacă ești o persoană care a investit în ultimii ani și căreia orice alegere făcută i-a „ieșit” (pentru că totul a crescut), atunci ți-aș sugera să iei o pauză şi să te gândești că poate de acum ȋncolo logica va prevala din nou.

Dacă va veni criza, atunci, în mod logic, se va întâmpla tot ce am descris. Bineînțeles că îmi poți spune că se va întâmpla din nou ceva magic și preferi să cauți următorul „tren” care să ia o investiție de 1.000 de euro și să o transforme în 1.000.000 de euro, ideal în câteva zile. Dar atenție… de acum încolo greșelile vor fi plătite scump și nu va fi lichiditate ușoară în piață…

Vremurile se schimbă. Mai bine să ratezi o „ocazie” decât să riști să pierzi fonduri valoroase în investiții cu risc ridicat, care acum vor deveni scumpe și greu de găsit…

Tu ce crezi?

Reader Interactions

Ilias P. Papageorgiadis

Ilias Papageorgiadis

Ilias P. Papageorgiadis este om de afaceri și consultant în afaceri, cu activitate antreprenoriala din 1993, multe proiecte de succes, activitate socială intensă şi în acelaşi timp a scris 4 cărţi.

Lasă comentariul tău

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Vrei să primeşti textele mele direct pe adresa ta de e-mail?

Cu un newsletter la fiecare 15 zile.
Vrei să primeşti cu prioritate următoarele mele cărṭi electronice?

817

Sunt de acord să primesc newsletter (buletinul informativ) şi accept declaraţia de confidenţialitate a datelor.